Ai auzit vorba asta? „Angajații nu părăsesc companiile, ci managerii.”

Dar aceasta? „Singurul păcat de neiertat al unui manager este micromanagementul.”

Micromanagementul este o formă de conducere care presupune supravegherea și controlul extrem de detaliat al activității unui angajat. Această abordare este adesea privită ca fiind negativă și contraproductivă deoarece poate crea neîncredere și poate afecta moralul angajaților.

În micromanagement, managerii doresc să controleze fiecare mișcare și decizie a angajaților lor, adesea fără a avea încredere în abilitățile și cunoștințele acestora. Ei pot fi preocupați de faptul că lucrurile sunt făcute într-un mod specific și personal, în loc să permită angajaților să ia decizii și să își folosească propriile abilități și cunoștințe.

Trebuie știut că micromanagementul poate avea consecințe negative asupra performanței angajaților și poate reduce productivitatea. Angajații care sunt supravegheați constant pot simți că nu li se acordă încredere sau autonomie, ceea ce poate duce la o scădere a încrederii și motivației lor. În plus, micromanagementul poate duce la oboseală mentală și fizică, deoarece angajații pot simți că sunt sub o presiune constantă pentru a răspunde așteptărilor managerului lor.

Pentru a evita micromanagementul, este crucial ca managerii să învețe să delege, să deprindă abilități de coordonare și să dobândească inteligență emoțională. Este, în egală măsură, important să aibă încredere în abilitățile și experiența angajaților și să îi lase să ia decizii proprii. Ca atare, în loc să controleze fiecare aspect al muncii, rolul managerilor este să ofere îndrumare și sprijin și să permită angajaților să își asume responsabilitatea pentru munca lor și să gestioneze propriul timp și activitățile.

Micromanager = manager toxic

Managerii toxici sunt cei care fac abuz de putere și folosesc tactici manipulative pentru a-și controla subalternii. Aceștia au un impact negativ asupra angajaților și asupra organizației în ansamblu.

5 trăsături comune ale micromanagerilor

Managerii toxici prezintă câteva trăsături comune, cum ar fi 1. lipsa de empatie, 2. dorința de control permanent, 3. autoritarismul, 4. abuzul de putere și 5. așteptarea ca angajații să fie mereu disponibili. Aceștia pot recurge și la tehnici de intimidare, critici constante, amenințări sau chiar hărțuire pentru a-și atinge obiectivele. Deși acești manageri pot fi abili profesional și pot obține rezultate bune pentru organizație, stilul lor toxic de conducere poate duce la o cultură de muncă negativă și la pierderea angajaților valoroși. Angajații care lucrează sub un astfel de manager se pot confrunta cu niveluri ridicate de stres, anxietate, burnout sau chiar depresie.

Managerii toxici pot afecta negativ performanța organizației prin scăderea moralului și a productivității angajaților. Ei pot crea o cultură a fricii, care împiedică angajații să fie inovativi sau să își exprime opiniile. În plus, prin neacordarea de feedback constructiv și prin blocarea accesului la oportunități de dezvoltare, ei împiedică dezvoltarea și progresul angajaților.

Cum putem gestiona un micromanager?

Pentru a preveni și gestiona managerii toxici, companiile trebuie să pună în aplicare politici și proceduri clare cu privire la comportamentul adecvat al liderilor. Este esențial să se acorde atenție culturii organizaționale și să se promoveze valorile care susțin un mediu de lucru sănătos și echilibrat. De asemenea, este necesar să se ofere training și instruire managerilor pentru a dezvolta abilități de leadership adecvate și pentru a învăța cum să își gestioneze echipele într-un mod pozitiv și constructiv. Este crucial să se acorde atenție feedbackului angajaților, nevoilor și opiniilor acestora și să se ia măsuri pentru a aborda problemele semnalate într-un stadiu incipient.

Concret: micromanagerii care nu știu cum să fie altfel de manageri trebuie educați. În mod evident, sunt mulți cei care consideră că fac bine ceea ce fac, alții care nu știu să facă lucrurile altfel.

3 sfaturi pentru un change-over de succes

Sfatul 1 | Identificarea acelor comportamente, competențe, abilități care ajută la promovarea unui stil de management sănătos și constructiv.

Sfatul 2 | Conștientizarea momentului prezent – cine suntem, ce știm să facem, ce avem de îmbunătățit pentru a ne potrivi cu rolul de manager și crearea unui plan de dezvoltare.

Sfatul 3 | Implementarea efectivă a planului și învățarea și formarea continuă. Nu este suficient să citești o carte sau să participi la un curs de management, toate activitățile trebuie făcute în mod continuu, cu consecvență, răbdare și încredere.

Macro-concluzie despre micromanagement

În concluzie, micromanagementul și managerii toxici pot aduce daune majore atât angajaților, cât și companiei. Cu toate acestea, prin implementarea unui plan adecvat, această situație poate fi abordată și îmbunătățită în timp. Este important să avem în vedere impactul negativ al unor astfel de comportamente asupra fiecărui angajat, asupra organizației și reputației acesteia. Înainte de a lua o decizie, trebuie să analizăm toate aspectele, inclusiv cele financiare, pentru a obține cele mai bune rezultate pentru toți cei implicați.