Te-ai simțit vreodată frustrat la job? Ei bine, cine nu? Este necesar să știi că frustrarea este o emoție pe care cei mai mulți dintre noi o simțim zi de zi și pe care o putem experimenta ca urmare a faptului că ne simțim neputincioși sau neajutorați într-un moment anume. Poate fi, de asemenea, un precursor al furiei. Frustrarea este un sentiment obișnuit, care poate apărea atunci când ceva nu ne iese așa cum sperăm sau este în afara controlului nostru, cum ar fi să așteptăm la o coadă lungă la magazin atunci când ne grăbim sau avem deja o stare emoțională irascibilă.

Frustrarea este o trăire extrem de versatilă. Ne face să trecem prin tot felul de stări și gânduri, într-un interval scurt de timp sau pe o perioadă mult mai lungă, caz în care implicațiile asupra stării noastre de bine devin perceptibile. În cele mai multe cazuri însă, frustrarea este de scurtă durată și tinde să treacă pe măsură ce situația se schimbă. Dar uneori, cum ar fi atunci când nu ne îndeplinim obiectivele sau aspirațiile, poate fi de durată mai lungă.

Există cercetări în psihologia dezvoltării ce arată că reglarea emoțiilor, toleranța la frustrare și abilitățile de soluționare a problemelor sunt cultivate prin relațiile cu părinții sau îngrijitorii noștri și cu alți adulți-cheie. Ca atare toleranța la frustrare se referă la capacitatea de a rezista la situații sau evenimente dificile.

9 Cauze cheie ale frustrării:

1. Tipul de temperament, trăsături de caracter, dorinţe, credințe, sentimente de inferioritate;

2. Relația dintre dificultate sau obstacol și importanța pe care o acordă persoana atingerii scopului final;

3. Situația în care persoana se confruntă cu neconcordanța dintre ceea ce crede și realitate;

4. Lipsa educației şi a experienţei timpurii privind modul de a face față unei frustrări;

5. Absența limitelor și satisfacerea imediată a tuturor nevoilor în copilărie. Copilul a primit tot ce și-a dorit, când a vrut, așa că nu a învățat niciodată cum să amâne satisfacția. A preferat să obțină imediat o mică recompensă decât să aștepte una mai mare;

6. Incapacitatea de a face anumite lucruri pentru sine din cauza lipsei de timp sau a responsabilităților pe care le avem;

7. Starea de sănătate (a noastră, a celor din jur);

8. Relațiile cu cei din jur (de prietenie, de cuplu);

9. Dificultățile financiare.

Știi ce se petrece în mintea ta când ești expus la stres și la frustrare constantă?

Calitatea vieții scade. Satisfacția și nivelul nostru de trai depinde de modul în care gestionăm din punct de vedere emoțional ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Este adevărat faptul că stresul și frustrarea sunt două componente indispensabile ale vieții noastre de zi cu zi și înseamnă că singura atitudine pe care ar trebui să o avem față de această realitate este acceptarea.

Frustrare = reacție emoțională la stres. 

Nu este nimic neobișnuit să avem acest sentiment atunci când întâlnim factori de stres zilnic acasă, la școală, la serviciu și în relații. Frustrarea nu este niciodată o experiență ușoară, frustrările fiecăruia dintre noi sunt semnificative.

„În situații stresante, amigdala pune stăpânire pe zona prefrontală. Vei obține clasicul răspuns luptă, fugi sau îngheață, iar organismul primește un «potop» de hormoni de stres precum cortizol și adrenalină”. 

(Daniel Goleman). 

Cum să identifici frustrarea?

Trebuie să știi că această trăire poate apărea la diferite persoane în diferite moduri. Există însă și manifestări comune ale frustrării:

- Ești deseori furios;

- Eviți oamenii în raport cu care trăiești sentimente de frustrare;

- Trăiești schimbări în obiceiurile alimentare;

- Te simți foarte ușor activat de opiniile celor din jur;

- Ai o senzație de anxietate sau nervozitate;

- Te simți copleșit și renunți la anumite sarcini de care ești responsabil;

- Întâmpini probleme cu somnul;

- Consumi mai mult alcool, nicotină sau alte substanțe pentru a face față tensiunii.

Ce efecte are frustrarea asupra vieții tale profesionale?

- Agresivitate: Sentimentele de furie pot duce la o agresiune care poate fi îndreptată asupra noastră sau asupra altora din companie.

- Depresie: De-a lungul timpului, frustrarea și dezamăgirea pot contribui la sentimente de tristețe și depresie și îți pot afecta activitatea profesională.

- Stimă de sine scăzută: Frustrarea te poate face să îți pierzi încrederea în tine la job, mai ales atunci când sursele sentimentelor tind să fie interne.

- Comportamente nesănătoase: nu este neobișnuit ca oamenii să facă față sentimentelor de frustrare în moduri dezadaptative, cum ar fi apelarea la alcool, droguri, alimente sau alte comportamente care pot avea un impact negativ asupra sănătății și a carierei.

- Stresul și frustrarea sunt legate. Fiecare acţionează asupra celuilalt; a ne simți stresați ne poate face să experimentăm frustrare, iar situațiile frustrante generează adesea stres. Stresul ne poate face să ne simțim mai reactivi emoțional la evenimente care în mod normal nu ne-ar deranja și ne poate reduce toleranța la frustrare. Micile eșecuri la job pot părea mult mai rele (și mult mai frustrante). Stresul cronic ne poate face să simțim că nu avem control asupra propriei vieți, ceea ce duce la frustrare și chiar la depresie.

Cum să faci față frustrării la job?

În viața profesională, frustrarea poate fi greu de exprimat în cuvinte – este un amestec complicat de furie, dezamăgire și supărare. De exemplu, pentru majoritatea lucrătorilor din domeniul sănătății, nivelurile de frustrare au fost deosebit de ridicate de la începutul pandemiei, deoarece mulți s-au confruntat cu sprijin minim la locul de muncă și un public larg aparent neglijent. Știm că furia și frustrarea nu sunt emoții productive la job și, deși nu putem controla faptul că le simțim, putem controla modul în care reacționăm la ele când suntem la birou.

- În primul rând, avem nevoie să schimbăm discursul interior. Să identificăm gândurile care nu ne lasă să tolerăm situația de job, de multe ori păcălindu-ne că nu avem resursele emoționale necesare și că nici nu avem cum să le dobândim. Cu ce putem înlocui gândurile care ne spun că nu putem face față? Cu dovezi din trecutul profesional, experiențe similare de job în care am putut să ne gestionăm emoțiile cu brio. Cu schimbarea gândurilor catastrofale și nerealiste în gânduri realiste.

- Să ventilăm emoțiile negative până să răbufnească în open-space: Ruminarea asupra propriei furii la job nu face decât să o perpetueze, așa că avem nevoie de puțin timp pentru a ne elibera de ea. Discuția cu un coleg de încredere poate fi de mare ajutor.

- Jurnal profesional: Dacă trăim acel gen de frustrare în care nici măcar nu putem gândi corect pentru a putea rezolva taskurile de la job, să încercăm să scriem tot ceea ce trăim. Acest lucru ne poate ajuta să procesăm o situație profesională tensionată și să ne calmăm creierul astfel încât să putem aborda problema cu o minte mai limpede.

- Să ne gestionăm așteptările de la ceilalți colegi: Adesea, sentimentele negative provin din așteptări neîndeplinite față de colegii de muncă. Este important să recunoaștem că nu putem anticipa pe deplin comportamentul altcuiva, fie el manager sau subaltern, și să ne schimbăm propriul cadru mental astfel încât să nu mai avem standarde pe care cei din jur nu le vor îndeplini.

- Să ieșim pe terasa firmei pentru a face exerciții de respirație: atunci când avem un răspuns emoțional puternic, putem observa că respirația devine mai rapidă și mai superficială. Reglându-ne respirația, putem obține mai mult oxigen în creier și ne poate ajuta să ne calmăm. O tehnică bună este respirația 4-7-8: să inspirăm timp de patru secunde, să ținem aerul timp de șapte secunde,  să expirăm timp de opt secunde.

- Să ne relaxăm progresiv mușchii: unul dintre modurile în care corpurile noastre răspund la emoții intense la job este tensiunea musculară. Eliberarea acestei tensiuni fizice ne va ajuta și mintea să se relaxeze.

- Să practicăm meditația, chiar și la birou: meditația poate fi o modalitate excelentă de a ne conecta cu sentimentele, dar ne poate ajuta și să creăm spațiu psihic între gândurile și emoțiile noastre pe măsură ce se instalează conștientizarea de sine.

- Să facem o scurtă pauză de muncă pentru exerciții fizice: Activitatea fizică stimulează starea de spirit, ne ajută să reglăm răspunsurile la evenimentele stresante și adrenalina și este o modalitate sănătoasă de a ne elibera energia acumulată.

- Să apelăm la ajutor de specialitate: un coach sau un psihoterapeut ne poate ajuta să înțelegem mai bine modul în care resimțim, integrăm și răspundem la evenimentele de care avem parte. Psihoterapia individuală sau/și terapia de grup sunt recomandate în acest sens.

Trage aer în piept și trage concluzia potrivită:

Dacă îți propui să scapi de frustrare pentru totdeauna, trebuie să știi că ai ajuns la un obiectiv nerealist. Poți însă să dobândești skill-uri de a minimiza frustrările. Este important să te asiguri la job că nu ai reacții nesănătoase provocate de frustrare. Ca atare este necesar să înveți să faci distincția între…
 

…ceea ce speri că se va întâmpla, ceea ce este probabil să se întâmple și ceea ce s-a întâmplat de fapt.
 

Viața profesională este construită, inevitabil, din suișuri și coborâșuri, adică momente de relaxare și liniște și momente de tensiune. Când înveți să accepți cu adevărat această realitate, te apropii din ce în ce mai hotărât de momentul în care să poți face față frustrării într-un mod sănătos.